Un oraș prea mare, pentru o viziune prea mică



Au trecut doi ani de la alegerile parțiale,
doi ani plini de circ, doi ani în care orașul Târgu Jiu a bătut pasul pe loc,
decât să meargă înainte…așa cum își doreau târgujienii care au votat
schimbarea.

În acești
doi ani s-a discutat doar de parcarea Rodna…în condițiile în care sunt multe
zone în acest oraș unde nu îți poți parca mașina. Din câte știu, și sigur nu mă
înșel, de locuri de parcare au nevoie și târgujienii din Debarcader, Teilor sau
cei din zona Abator.

Nu a
existat săptămână sau lună să nu se pomenească de noul stadion…că se va
organiza o mare festivitate la inaugurarea acestei baze sportive, că se vor
aduce formații celebre, că va veni inclusiv Steaua să joace aici, dar iar am
rămas cu promisiuni. Probabil se va juca, până la urmă, Supercupa lui „Messi de
Târgu Jiu”…supercupă în care va rata, din nou, cu poarta goală.

Mai
nou, fiind un oraș european sau cel puțin așa se dorește, jucătorul de fotbal
se laudă că a realizat în doi ani un sens giratoriu (cel din Barieră), o mare
realizare pentru comunitate…o investiție prin care s-au creat locuri de muncă,
s-au adus bani la bugetul local…un sens giratoriu pentru care s-au făcut
numeroase „intervenții prin alunecare”…din nou…pe terenul gol.

Nu
am cum să uit de telenovela CSM-ului…plânsete, țipete, sedințe peste ședințe,
dosare, plângeri și, când totul s-a rezolvat, s-a pus batista pe țambal, iar
acum avem liniște…mult, prea mulă liniște. Probabil și în acest caz se va
înființa o secție și anume: „fugitul cu minciuna în geantă”.

Cea
mai mare realizare din ultimii doi ani este aceea că nu mai trebuie să mergem
noi la Venția, ci a venit Veneția la noi. De fiecare dată când plouă îmi
pregătesc barca…să pot vizita operele lui Brâncuși din Parcul Central, apa mă
duce direct la ele.

Acești
doi ani au trecut repede…cu puțină pedichiură, cu puțin spectacol pe scena
teatrului din oraș, cu ceva aplauze, cu ceva înjurături…dar mai ales cu
concluzia lui „Messi de Târgu Jiu”: „Nu
putem reconstrui România cu cei care rămân acasă doar pentru că nu pot să
plece!”

Articolul Un oraș prea mare, pentru o viziune prea mică apare prima dată în Impact In Gorj.





Cititi tot articolul