Un clinchet metalic. Sunet aspru, sec – răsucitul unei chei în broască… E Tata ! Tataaaaaa…
Tropotit de piciorușe, larmă de glasuri subțirele de copii…Și aceasta cu precizie de ceasornic – în fiecare seară. Zâmbetul strălucitor, vorba blândă, cumpănită, ne răsplătea pe fiecare…”Tati, știi…?” “Tăticule, eu astăzi…” “ Tatiiii”…” Doar cât să mă spăl pe mâini… și vin acum”- răsuna răspunsul, dublat de vocea Mamei:” Dar, lăsați-l…
Sursa articol si foto: gorjeanul.ro
Cititi tot articolul
