Schema de sprijin pentru Complexul Energetic Oltenia, prin care Guvernul vrea să ajute compania transferând în facturile tuturor consumatorilor o parte din costurile cu ceritificatele de emisii din următorii zece ani conține și un studiu de adecvanță, în care arată că funcționarea sistemului energetic românesc fără centralele CE Oltenia nu este posibilă.
Complexul Energetic Oltenia ar putea beneficia de sprijin pentru plata certificatelor de emisii sub forma unor contribuţii în factura de energie, însă acest ajutor de stat trebuie aprobat de Comisia Europeană, a declarat, pentru Agerpres, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
„Există un grup de lucru la Ministerul Energiei care discută un plan pentru a solicita Comisiei Europene aprobarea unui ajutor de stat. Ideea este că avem nevoie de CE Oltenia pentru funcţionarea sistemului energetic, iar CE Oltenia este afectat de creşterea preţului cu certificatele de emisii, astfel că trebuie să găsim o soluţie. Eu o văd ca un fel de servicii de sistem, dar nu ştiu încă stadiul discuţiilor de la Ministerul Energiei”, a spus Chiriţoiu.
Guvernul intenționează să promoveze o schemă de sprijin pentru CE Oltenia, prin care, timp de zece ani, toți consumatorii români vor plăti până la 10,5 miliarde de lei, pentru a susține compania, afectată sever de creșterea costurilor cu certificatele de emisii pe care trebuie să le cumpere pentru a produce energie electrică.
Schema de sprijin trebuie însă negociată cu Comisia Europeană, iar, pentru a arăta de ce ea este vitală, în prezentarea ei este făcut și un studiu de adecvanță al SEN, plecându-se de la premisa că CE Oltenia riscă insolvența sau chiar falimentul încă din anul viitor, pentru că, fără schema de sprijin, nu poate plăti cele 1,6 miliarde de lei (termen luna aprilie 2020) în contul certificatelor de emisii aferente producției de energie pentru acest an.
Pe scurt, fără centralele CE Oltenia, România nu își poate asigura necesarul de consum, chiar și cu importuri la maximumul tehnic posibil, iar prețurile ar exploda.
Conform economica.net concluziile acestui studiu, așa cum apar ele în mecanismul de sprijin care va fi prezentat Bruxelles-ului sunt următoarele:
– Începând cu anul 2022, în condițiile în care toate grupurile de la CE Oltenia se vor opri, SEN va avea o problemă majoră de adecvanță , practic nu se va mai dispune de resursele necesare acoperirii consumului de energie electrică, cu utilizarea la maxim a capacității transfrontaliere de import.
– Menținerea in functiune a capacitatilor CE Oltenia, pana cand acestea vor putea fi inlocuite de noi capacitate de productie cu emisii scazute, este o problema de siguranta nationala.
– Acoperirea unei părți importante a consumului intern net prin import implică anumite riscuri legate de disponibilitatea reală a energiei care se poate importa din sistemele electroenergetice vecine cu care se funcționează sincron.
– Existența unei capacități de interconexiune de 1800 MW nu garantează importul din sistemele electroenergetice vecine cu care se funcționează sincron, la nivelul maxim al capacității.Alocarea anuală și lunară explicită a capacităților de interconexiune se realizează prin licitații anuale/lunare organizate de MAVIR (pentru capacitatea de interconexiune pe granița România – Ungaria) și de CNTEE Transelectrica SA (pentru capacitățile de interconexiune pe granița România – Bulgaria, respectiv pe granița România -Serbia), la care participă traderii de energie electrică, de regulă persoane juridice nerezidente în România. Activitatea comercială de import-export energie electrică a traderilor este determinată exclusiv de interesul comercial al acestora.
– Tendința de creștere a prețurilor pe piețele centralizate de contracte bilaterale de energie electrică este determinată de evoluția crescătoare a prețurilor înregistrate pe PZU care sunt influențate de prețurile de deficit din Piața de Echilibrare
– In condițiile în care CE Oltenia nu va mai funcționa, probabil că pe Piața de Echilibrare, valorile indicatorilor care stabilesc poziția dominantă pe piață, cât și concentrarea puterii de piață vor crește.
– Prin închiderea CE Oltenia, SEN va fi dependent de importurile efectuate de traderi, iar prețurile pe diferitele piețe centralizate de energie electrică ar putea fi influențate de activitatea de import-export, de noile reguli privind prețurile de ofertare în Piața de Echilibrare unde există un participant cu poziție dominantă, de regulile elaborate și aprobate de ANRE privind constituirea entităților agregate.
– Rezultatele simularilor realizate de OPCOM pentru varianta in care CE Oltenia este oprit arata ca pretul PZU creste semnificativ atat pe perioada de iarna cat si pe perioada de vara in limitele a 40%-180%, valoare medie 110%, fata de situatia de referinta.
– Se poate estima astfel ca in cazul in care CE Oltenia isi va opri capacitatile de productie, fata de situatia actuala pretul PZU va creste cu 100% iar pretul PCCB-LE va creste cu cel putin 70%.
– In cazul opririi capacitatilor CE Oltenia, prin cresterea pretului energiei electrice cu circa 70%, pretul energiei va fi de circa 0.136 EURO/MWh afectand astfel foarte grav economia nationala prin riscul relocarii industriilor prelucratoare mari (aluminiu, siderurgie etc), cu piete de desfacere globale.
Articolul Studiu: Funcționarea sistemului energetic românesc fără centralele CE Oltenia nu este posibilă apare prima dată în Impact In Gorj.
