În Duminica după Înălţarea Sfintei Cruci, 15 septembrie 2019, Ap. Galateni 2, 16-20; Ev. Marcu 8, 34-38; 9, 1 (Luarea Crucii şi urmarea Lui Hristos), obştea de credincioşi din comuna gorjeană Turburea a binevoit să se împodobească în haine de sărbătoare duhovnicească aleasă, atunci când Înaltpreasfinţitul Părinte dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, împreună cu un sobor ales de preoţi şi diaconi, în frunte cu Preacucernicul Părinte Protopop, Pr. Iulian Mărgineanu a săvârşit slujba de sfinţire a Bisericii cu Hramul: «Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul», din Parohia Turburea, judeţul Gorj şi a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească în faţa celor peste trei sute de credincioşi din localitate şi din comunele vecine. Răspunsurile la strană au fost date de către Grupul Psaltic al Catedralei Mitropolitane «Sfântul Mare Muc. Dimitrie», din Craiova, iar asistenţa tehnică a oficierii slujbei a fost asigurată de către domnul Ionuţ Stanciu, de la Mitropolia Olteniei. În final, au primit gramate chiriarhale de mulţumire din partea Mitropoliei Olteniei: d-l Bârcă Ion, primarul localităţii şi Consiliul local al comunei Turburea. În timpul slujbei Arhiereşti, am avut un scurt schimb de idei cu Preacucernicul Părinte Nicolae Virgil Câmpeanu, Preot în Parohia Şipotu, căruia îi mulţumim pentru bunăvoinţă şi care ne-a spus atât de frumos, că bucuria din sufletul unui credincios este «oglinda inimii» care străluceşte la zi de sărbătoare! De altfel, printre credincioşii marcanţi care au trăit bucuria Sfintei Liturghii Arhiereşti şi au venit la slujba de sfinţire a bisericii, răspunzând la invitaţia edilului comunei Turburea, a fost remarcată prezenţa doamnei prof. Elvira Şarapatin, deputat în Parlamentul României şi membru al Comisiei de Învăţământ din Camera Deputaţilor, ca şi a domnului dr. Constantin Târziu, directorul Spitalului Orăşenesc de Urgenţă Târgu-Cărbuneşti.
,,Numai prin credinţă, Dumnezeu este lângă noi”!
Dând citire actului de sfinţire a bisericii, Preacucernicul Părinte Protoiereu Pr. Iulian Mărgineanu a spus: ,,Această sfântă biserică a fost construită în anii 2018-2019 la iniţiativa domnului primar, Bârcă Ion, iar toate lucrările de construire s-au făcut cu osteneala edilului localităţii, cu sprijinul Consiliului local Turburea, în timpul păstoririi Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit dr. Irineu! Ziua de 15 septembrie 2019 este o zi a bucuriei în care Bunul şi milostivul Dumnezeu ne-a învrednicit a avea în mijlocul nostru pe Mitropolitul Olteniei. La puţin timp după ce s-a pus piatra de temelie pentru această sfântă biserică, avem încă un lăcaş de cult în Turburea de Sus, cum este numită zona aceasta, o biserică de aleasă trebuinţă pentru enoriaşii acestei parohii! În felul acesta, vom dovedi că suntem cu adevărat buni creştini, că nu ne-am îndepărtat de la credinţa cea adevărată, că vom păstra şi în continuare credinţa primită de la înaintaşii noştri”, după care Preotul Paroh, Preacucernicul Părinte iconom stavrofor, Ion Costescu a precizat: ,,Ziua de azi este binecuvântată pentru parohia noastră, pentru că avem în mijlocul nostru pe Mitropolitul Olteniei, pentru ca bucuria să fie deplină! Aici s-a zidit «Casa Lui Dumnezeu», dar este şi casa noastră, ca să ne curăţim de patimi, pentru ca să ne lumineze sufletul Domnul nostru Iisus Hristos! Este o luptă pe care o ducem cu noi înşine împotriva patimilor firii şi împotriva diavolului, pentru că jertfa Domnului nostru Iisus Hristos ne mai ţine pe noi, altfel, ar fi pierit această lume! Domnul Iisus Hristos trebuie să fie sensul vieţii noastre, autenticul nostru, asemănarea noastră, reazemul nostru în lupta cu furtunile, cu greutăţile vieţii, «setea noastră metafizică», pentru că El este răspunsul nostru la problemele vieţii, când este în pericol «icoana» omului! Pentru aceasta, noi trebuie să ne hrănim cu darurile Sfântului Duh, care sunt: pacea, bucuria şi curăţia sufletului nostru”, a subliniat Preacucernicul părinte! Mulţumind pentru gramată, d-l Primar Ion Bârcă a precizat cu emoţie: ,,Părinte Mitropolit al Olteniei, vreau ca în numele tuturor locuitorilor comunei pe care o reprezint, să vă mulţumesc pentru că sunteţi prezent încă o dată în Comuna Turburea, iar numai prin credinţă, Dumnezeu este lângă noi”!
,,Oriunde ne-am afla, biserica este în sufletul nostru şi în viaţa noastră”!
În cuvântul de aleasă învăţătură duhovnicească, Mitropolitul Olteniei a început prin a spune: ,,Această biserică pe care astăzi o sfinţim e aşteptată de multă vreme, pentru că oamenii din satul acesta s-au gândit să avem o nouă biserică, iar când am pus piatra de temelie, am cercetat dorinţa oamenilor! Şi cum Planul Lui Dumnezeu se împlineşte, iată că într-un timp scurt, am ajuns ca să sfinţim biserica! Pentru fiecare dintre noi, biserica reprezintă un lucru foarte important, pentru că oriunde ne-am afla, biserica este în sufletul nostru şi în viaţa noastră! Dacă se naşte cineva, trebuie să meargă la biserică să fie botezat, ca să devină fiu al Tatălui ceresc şi moştenitor al Împărăţiei cerurilor, pentru a avea un loc sigur în viaţa veşnică! Biserica ne ajută pe fiecare în parte să primim această sfinţenie, să ne împărtăşim ca să creştem cu sângele şi trupul Mântuitorului Iisus Hristos, pentru că în sfânta biserică se săvârşeşte Sfânta Liturghie! Venim la biserică atunci când ne spovedim şi ne împărtăşim, când întemeiem o familie, ca să avem copii, ca să menţinem neamul, dar, venim şi atunci când ne aduc rudele şi prietenii, ca aici să primim ultima binecuvântare din lumea aceasta, ca să aşteptăm clipa când va veni Domnul ca să judece lumea! Trebuie să venim la biserică în fiecare Duminică, pentru că nu primim ultima binecuvântare a bisericii de nicăieri altundeva, sporul nostru, al ogorului nostru, decât la biserică, pentru ca Domnul să ne ferească de rele! Pentru că întotdeauna, Dumnezeu este cu noi până la sfârşitul veacurilor, aşa cum ne-a spus! Dar, Dumnezeu este cu noi, numai în biserica Sa! Deci, cei care iubesc Sionul, adică, iubesc biserica, bucuraţi vor fi de Domnul, iar, cei care urăsc biserica, ruşinaţi vor fi de Domnul! Biserica este «inima» noastră, iar, aşa cum pentru trupul nostru avem nevoie de inimă ca să pulseze sângele, nici noi nu putem trăi fără biserică, mama care ne poartă de grijă la fiecare în parte! Cu mâinile noastre construim «Casa Lui Dumnezeu» şi apoi o dăruim Lui, ca un răspuns de mulţumire pentru ajutorul pe care ni l-a dat! Deci, sfinţirea de astăzi este «darul» adus Lui Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu să facă din biserica aceasta, lăcaşul Său! Până la sfinţire, biserica era ca oricare casă din localitate, iar, după sfinţire, ea este «sfânta biserică», atunci când primeşte un înger păzitor şi sfinţeşte ea însăşi! Venind la biserică, rugându-ne aici, mergem la casele noastre sfinţiţi, pentru că aşa cum intrăm într-o parfumerie şi miroase parfum, cu atât mai mult, la biserică intrăm pentru a fi sfinţiţi, pentru că din toate ungherele se revarsă asupra noastră Iubirea Lui Dumnezeu! Adevărat, părinţii noştri ne iubesc, dar, Dumnezeu ne iubeşte mult mai mult, pentru că şi părinţii noştri au nevoie de iubirea Lui Dumnezeu! Deci, Cel Care ne iubeşte cu adevărat este Iubirea prin definiţie şi este Însuşi Dumnezeu! Când suntem necăjiţi şi strâmtoraţi de cei cu care stăm acasă uneori, de către cei din societate, singurul loc unde ne aflăm liniştea sufletească este sfânta biserică! Aici, nimeni nu ne batjocoreşte, ci, dimpotrivă, ne cheamă pe noi, iar de ai făcut un păcat, de ai greşit, aici, Dumnezeu nu te ceartă, nu te osândeşte, ci, se bucură cu bucurie sfântă, că ai venit înaintea Lui! Biserica nu se aseamănă, nici cu primăria, nici cu şcoala, cu nici o altă instituţie din lumea aceasta! La biserică venim de când suntem prunci şi până închidem ochii, pentru că biserica este singura noastră mamă, singurul nostru sprijin! Aici Îi spunem Lui Dumnezeu toate păsurile vieţii, iar El nu ne osândeşte şi nu râde de noi, pentru că ne cunoaşte întrutotul” a menţionat Arhieria sa.
,,Cel care nu vede sfânta cruce şi nu se închină la ea, acela este un orb”!
Dând curs efortului de a pătrunde conţinutul Pericopei Evanghelice despre «Luarea Crucii şi urmarea Lui Hristos», ÎPS Părinte dr. Irineu a evidenţiat semnificaţia purtării crucii şi a lepădării de sine a omului, deoarece: ,,La biserică, trebuie să ne lepădăm de ceea ce este rău, «să ne lepădăm de grija cea lumească», pentru că o avem pe noi înşine, ca o povară pe care trebuie s-o dăm jos! A te lepăda de sine înseamnă a lua crucea şi a merge cu Mântuitorul Iisus Hristos, iar, cel care merge pe acest drum, Domnul va fi cu el! Domnul a venit în lume ca să ne ia pe noi, ca să ne ducă la Tatăl ceresc! Viaţa noastră este darul lui Dumnezeu, putem spune că este prelungirea Lui Dumnezeu în noi înşine, Cel care ne-a spus că va fi cu noi până la sfârşitul veacurilor, ca să ajungem în Împărăţia cerurilor! A-L mărturisi pe Hristos însemnă să faci fapte bune, ca Dumnezeu să te afle prin faptele tale! Cel care are fapte rele, arată că satana este în viaţa lui, iar cel care face fapte bune, acela dovedeşte că Dumnezeu este în viaţa lui, aşa cum sunt sfinţii, pentru că atunci când îi privim pe sfinţi, noi Îl vedem pe Dumnezeu, iar acolo unde este Dumnezeu, acolo sunt şi sfinţii Săi! Sunt mulţi dintre cei care parcă se ruşinează când fac sfânta cruce sau când vin la biserică, pentru că acesta este un soi de ruşine înaintea Lui Dumnezeu! A face fapte bune înseamnă să fii «evidenţiat» de către Mântuitorul Iisus Hristos, înaintea Tatălui ceresc, fiindcă El este Cel pe care trebuie să-L iubim ca să ajungem la viaţa veşnică! Să nu uităm să facem sfânta cruce, iar cei care uită să facă sfânta cruce sunt orbi de-a binelea!…Cel care nu vede sfânta cruce şi nu se închină la ea, acela este un orb! Când ne aşezăm la masă, când ne ridicăm de la masă şi nu facem sfânta cruce, suntem nişte orbi! Pentru că Sfânta Cruce este luminarea ochilor noştri, luminarea vieţii noastre şi a sufletului nostru! Aşadar, să ne facem sfânta cruce, pentru că ea este «arma» împotriva diavolului, iar pentru aceasta, biserica noastră poartă Sfânta Cruce sus, iar noi, creştinii ortodocşi, purtăm Sfânta Cruce pe pieptul nostru! Aceeaşi sfântă cruce ni se pune pe piept, când plecăm din lumea aceasta! Deci, Sfânta Cruce să ne fie pavăză în viaţa noastră! Mulţumim Lui Dumnezeu pentru această biserică, mulţumim administraţiei locale şi domnului primar pentru grija pe care o poartă pentru dumneavoastră şi sperăm ca Bunul Dumnezeu să ne ajute să facem în continuare lucruri şi mai frumoase! Am nădejde că sunteţi creştini buni şi că veţi duce pe mai departe şi alte lucruri pe care le-am început şi le vom continua! Dumnezeu să vă binecuvinteze şi Sfânta Cruce să vă apere, Amin”!
Profesor, Vasile GOGONEA
