După ce, de Sărbătoarea Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul a săvârşit Sfânta Liturghie la Hramul Sfintei Mănăstiri Dobriţa, în ziua de 21 iulie 2019, în Duminica a 5-a după Rusalii, Ap. Romani 10, 1-10; Ev. Matei 8, 28-34; 9,1 (Vindecarea celor doi demonizaţi din ţinutul Gadarei), Înaltpreasfinţitul Părinte dr. IRINEU, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, ajutat de un ales sobor de preoţi şi diaconi în frunte cu Preacucernicul Părinte Protoiereu al Protopopiatului Târgu-Jiu Nord, Pr. Marian Mărăcine, a oficiat Sfânta Liturghie şi slujba de resfinţire a Bisericii cu Hramul «Sf. Mare Muc. Pantelimon», din Parohia Costeni, filia Chiliu, comuna Godineşti, judeţul Gorj! Răspunsurile la strană au fost date de către Grupul Psaltic al Catedralei Mitropolitane «Sfântul Mare Muc. Dimitrie», din Craiova, iar asistenţa tehnică a oficierii slujbei a fost asigurată de către domnul Ionuţ Stanciu. Să amintim că biserica ce s-a resfinţit în această zi de vară a fost construită cu ajutorul enoriaşilor din satul Chiliu, fiind sfinţită în anul 1907, în vremea PS Atanasie Mironescu. Urmare a deteriorărilor cauzate de trecerea vremii, între anii 2012-2019 s-au făcut reparaţii capitale pentru înfrumuseţarea sfântului lăcaş, care a fost împodobit cu pictură în tehnica fresco, sub îngrijirea Preacucernicului Părinte, Preot Paroh, Ion Alin Gărăcel.
,,Trăim un eveniment care va rămâne în sufletele noastre şi care sper că va reda viaţă satului Chiliu”
Pentru râvna depusă, au primit gramate chiriarhale de mulţumire din partea Mitropoliei Olteniei: d-l Primar, Coman Aurariu, d-l viceprimar, Vasile Cioată, d-na notar, conf. univ. dr. Anica Merişescu, precum şi domnii Ion Radu Teodorescu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi Nicolae Sorin. Dând citire actului de resfinţire, în cuvântul Preacucerniciei sale, Părintele Protopop, Marian Mărăcine a spus: ,,Biserica ce s-a primenit azi, a primit «botezul» creştin prin binecuvântarea şi prin sfinţirea săvârşite de către ÎPS Părinte acad. dr. Irineu, care ne-a făcut această bucurie, fiindcă restaurarea acestei biserici seamănă cu viaţa unui om, cu unele ridicări, dar şi cu decăderi, cu bucurii, dar şi cu multe greutăţi, aşa cum este viaţa celor 20 de familii care mai sunt în acest sat”! În continuare, Preotul Paroh, Ion Alin Gărăcel, care a fost ridicat la rangul bisericesc de iconom, a mulţumit Înaltului Ierarh şi a spus: “Dumnezeu ne întăreşte ca să ducem şi mai departe aceste biserici, pentru că BisericaOrtodoxă a trăit prin asemenea biserici de pe dealuri, nu prin catedrale gotice, pe care nu le avem, iar, dacă mai păstrăm aceste bisericuţe din satele noastre, acesta este un lucru minunat pe care îl simţim la resfinţire! O bucurie mare este ca o rugăciune pătrunzătoare în sufletele şi în inimile noastre. Le mulţumesc harnicilor locuitori ai sătucului acesta, le mulţumesc donatorilor externi pentru ajutorul dat, inclusiv tinerilor de la biserica parohială! Dumnezeu ne-a binecuvântat ca biserica aceasta să dăinuie şi de acum înainte, pentru oamenii aceştia «frumoşi» care au mai rămas în sat”! Edilul comunei, Domnul Primar, Coman Aurariu a subliniat în câteva cuvinte: ,,Trăim un eveniment care va rămâne în sufletele noastre şi care sper că va reda viaţă satului Chiliu şi comunei Godineşti! Sper ca pe viitor să mai avem asemenea evenimente, să ţinem cât mai aproape de biserică şi să ne fie credinţa cât mai vie! Doamne-ajută”!
,,Biserica rămâne totdeauna în viaţa credincioşilor, în existenţa şi în preocuparea lor”!
În cuvântul de aleasă învăţătură duhovnicească, ÎPS IRINEU a început prin a spune că atunci când se sfinţeşte o biserică, înseamnă pentru toţi creştinii ortodocşi o sărbătoare, nu numai pentru cei care au ridicat biserica, au înfrumuseţat-o şi o arată atât de primitoare pentru sfintele slujbe, dar şi pentru cei care vin din alte părţi! ,,Aşa se face că biserica aceasta străveche, construită de înaintaşii noştri care au trăit aici, iar după denumirea satului dumneavoastră, Chiliu, aici a fost la început o chilie călugărească, dovadă că Sf. Nicodim de la Tismana avea ucenici care se retrăgeau în spaţiile acestea de linişte şi de viaţă. Evident că acel străvechi părinte care a trăit în zona aceasta, a zidit o biserică, iar credincioşii au venit şi au construit şi ei case ca să ducă viaţa mai departe.
Dumneavoastră aţi continuat această viaţă care se va duce mai departe cu urmaşii dumneavoastră, chiar dacă au rămas mai puţine familii! Noi suntem încredinţaţi că Dumnezeu va face din nou ca să crească aici copii şi să se dezvolte familii spre bucuria noastră şi a tuturor. Biserica rămâne totdeauna în viaţa credincioşilor, în existenţa şi în preocuparea lor! E adevărat că avem în faţa bisericii şcoala care «se duce», însă, nădăjduim că îşi va relua activitatea, şi aici, ca şi pretutindeni, satul românesc, cel care este «temelia» vieţii noastre! Fără satul românesc, noi nu avem nici o cultură şi nici o civilizaţie! Cum vedem, satul românesc este legat de credinţa noastră ortodoxă, iar această biserică de lemn a fost înfrumuseţată şi împodobită pentru ca ea să fie în straie de sărbătoare, aşa cum sunteţi şi dumneavoastră” a precizat Mitropolitul Olteniei!
,,Biserica este cu adevărat, «inima» satului, «inima» comunităţii”
În continuare, Chiriarhul bisericilor din Oltenia a menţionat că fiecare dintre noi are un drum în viaţă, iar acest «drum» este făcut de către Tatăl ceresc, Care îl preia pe fiecare în parte! ,,Cum Dumnezeu este bun şi iubitor de oameni, ne-a dat la fiecare «un drum luminos»! Iar, dacă nu împlinim poruncile Lui Dumnezeu, calea vieţii noastre poate să fie plină de piedici şi de «mărăcini», dar, dacă ştim să luptăm împotriva celui rău şi ascultăm de poruncile bisericii, atunci vom avea întotdeauna linişte sufletească şi biruinţă asupra ispitelor vieţii! De aceea, venim la sfânta biserică să ne spovedim, să ne împărtăşim, ca să ne cununăm, iar pe ultimul drum suntem aduşi ca să ne odihnim în jurul sfintei biserici, aşteptând ziua când vom învia şi vom fi iar cu Dumnezeu în Împărăţia cerului. Deci, cum vedem din această prezentare, biserica este cu adevărat, «inima» satului, «inima» comunităţii, a credincioşilor. Ea este aceea care ne protejează şi ne adăposteşte! În biserică suntem toţi laolaltă, stăm toţi, unii lângă alţii, fără să ne jenăm, fără să considerăm că suntem de altă categorie socială!
Aici, ne simţim aproape, fraţi şi surori. De aceea, la biserică se împărtăşeşte la fiecare în parte darul Duhului Sfânt, iar de aici, pornim acasă la noi, «încărcaţi» de daruri duhovniceşti! În biserică, ni se dă cu adevărat această învăţătură a Sfintei Evanghelii! Ascultăm Sfânta Evanghelie, aşa cum ascultă şi îngerii şi se bucură de «glasul» Sfintei Evanghelii, a reiterat cu elocinţă ÎPS Părinte dr. Irineu..
,,Rugăciunea şi smerenia sunt darurile Lui Dumnezeu, prin care luptăm împotriva celui rău”!
Prin sintetizarea conţinutului Pericopei Evanghelice a Duminicii a 5-a după Rusalii, Arhiereul Eparhiei Olteniei a subliniat în încheierea cuvântului de învăţătură că diavolul îl duce totdeauna pe om la rău, aşa că să nu ne imaginăm vreodată că satana poate să facă vreun bine! Diavolii făcând rău oamenilor şi îndemnându-i să facă rele, îşi agonisesc şi mai mult osânda lor! Din Pericopa Evanghelică înţelegem că diavolul îl îndeamnă pe om să stea în păcat, ca şi cum am spune că diavolul este asemenea cu păcatul, mai ales cu păcatul călcării poruncii Lui Dumnezeu, care nu aduce decât moarte! ,,Pentru că omul păcătos ajunge ca să-şi sacrifice viaţa pentru patimile sale, iar amânarea pocăinţei este un păcat mare la care sunt ademeniţi creştinii noştri! Să avem în vedere că cel care ne urgiseşte şi ne face rău este satana, ca un câine rău care este legat, dar, dacă te duci la el, te muşcă! Diavolul, cu ispita lui, dă minţii noastre o direcţie care te îndeamnă să faci avere, să strângi bogăţie, dar, niciodată să nu te îmbogăţeşti sufleteşte!
Din Evanghelia Duminicii acesteia învăţăm să ne fie teamă de cel rău, dar, nu până acolo încât să ne îngrozim, pentru că Cel Care ne apără este Dumnezeu! Aşadar, să ne depărtăm de vrăjmaşul diavol, cât este lumină, că vine noaptea, când nimeni nu mai poate lucra, cum ne spune Sfânta Scriptură! Rugăciunea şi smerenia sunt darurile Lui Dumnezeu, prin care luptăm împotriva celui rău! Să ne ajute Dumnezeu să sporim faptele bune şi să ne izbăvească de cel rău, să le dăruiască celor care s-au ostenit pentru înfrumuseţarea acestei sfinte biserici, multă bucurie sufletească şi multă împlinire în lumea aceasta şi în viaţa veşnică, Amin”!
Să amintim cu deplină recunoştinţă şi mulţumire, că la finalul slujbei de resfinţire a bisericii de la Chiliu, unul dintre cei douăzeci de casnici care mai trăiesc în acest cătun, un bun creştin cu inima largă şi mai ales primenită cu fapte pilduitoare prin cuvinte de duh, fiind vorba despre domnul Vasile N., acesta i-a invitat pe toţi credincioşii prezenţi la sărbătoare, să meargă la casa lui primitoare pentru a-i ospăta cu bucate pregătite de către minunata familie a domniei sale! Sincere felicitări!
Profesor, Vasile GOGONEA