În ziua de joi, 29 august 2019, la Sărbătoarea «Tăierea capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul», care este Hramul Mănăstirii Cămărăşeasca, din Oraşul Târgu-Cărbuneşti, minunata lavră închinată Înaintemergătorului Domnului nostru Iisus Hristos, ca o mireasă gătită s-a împodobit cu maramă albă gorjenească şi cu haine de lumină necreată, deoarece Înaltpreasfinţitul Părinte dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească în altarul de vară al sfântului lăcaş monahal, fiind ajutat de un sobor ales de preoţi şi de diaconi din Protoieria Târgu-Cărbuneşti, printre slujitorii altarului numărându-se: Preacucernicul Părinte Protopop, Pr. Iulian Mărgineanu, Protopopiatul Târgu-Cărbuneşti, Preacuviosul Părinte Ieroschimonah Isache, preotul de altar al mănăstirii, Preacucernicul Părinte Pr. Ion Sorin Bora, Parohia Târgu-Cărbuneşti, Preacucernicul Părinte Pr. Dan Dulămiţă, Parohia Târgu-Cărbuneşti, Preacucernicul Părinte Gabriel Diaconiţa, Parohia Cărbuneşti-sat, Preacucernicul Părinte Aurel Fâciu, Parohia Bustuchin, Preacucernicul Părinte Cristian Chiriac şi alţii. A participat la sfânta slujbă şi Maica Stareţă a mănăstirii, Preacuvioasa Cristofora Drăghici Monahia, împreună cu soborul obştii monahale de surori şi maici ostenitoare. În cadrul liturghisirii sfintei slujbe euharistice, diaconul Alexandru Mădălin Coadă a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Cetate, judeţul Dolj, iar ipodiaconul Marius Vasile Zanea a fost hirotonit diacon pe seama Paraclisului «Sfântul Grigorie Teologul» din incinta Seminarului Teologic Craiova. La sfârşitul slujbei a fost săvârşit parastasul de pomenire a Sf. Ioan Botezătorul şi a ctitorilor mănăstirii. Răspunsurile la strană au fost date de către Grupul Psaltic al Catedralei Mitropolitane «Sfântul Mare Muc. Dimitrie», din Craiova, dirijat de către prof. Victor Şapcă, iar asistenţa tehnică a oficierii slujbei a fost asigurată de către domnul Ionuţ Stanciu, de la Mitropolia Olteniei. Către finalul slujbei de liturghisire a hramului mănăstirii au onorat cu prezenţa domniilor lor şi o serie de reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale în frunte cu domnul primar, prof. Dănuţ Birău şi domnul dr. Constantin Târziu, directorul Spitalului Orăşenesc de Urgenţă Târgu-Cărbuneşti, de asemenea au fost prezenţi oameni de cultură, printre care şi prestigiosul autor de carte, domnul Constantin Avram, din Aninoasa, iar din partea autorităţilor administraţiei publice judeţene, putem aminti prezenţa domnului Nicolae Muja, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Gorj şi a domnului Decebal Drăghiea, comisar şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Gorj.
,,Viaţa noastră este în mâna Lui Dumnezeu şi ne naştem pentru că Dumnezeu voieşte”!
După ce a mulţumit soborului de preoţi şi diaconi, tuturor maicilor ostenitoare ale obştei monahale pentru împreuna slujire, ca şi numeroşilor credincioşi participanţi la sfânta liturghisire a hramului mănăstirii, în cuvântul de aleasă învăţătură duhovnicească, Mitropolitul Olteniei a început prin a dezvolta conţinutul semnificaţiei duhovniceşti a praznicului «Tăierea capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul», Înaintemergătorul Domnului, cel care în decursul anului are mai multe praznice bisericeşti, fiind subliniat faptul că: ,,Această sărbătoare are în conţinutul ei un lucru trist, un lucru tragic, deoarece, Sfântul Ioan Botezătorul, pentru faptul că l-a mustrat pe Irod, pe Irodiada şi pe toţi cei care încălcau legea Lui Dumnezeu, a fost închis în temniţă şi la un anumit moment lumesc şi păcătos, i s-a tăiat capul! Acest moment este consemnat în calendarul nostru ca fiind o sărbătoare, pentru că din punct de vedere omenesc poate aduce bucurie, dar, din punct de vedere sufletesc, trecerea Sf. Ioan Botezătorul din lumea aceasta în Împărăţia Lui Dumnezeu este cu adevărat un lucru binecuvântat de către Tatăl Ceresc! Sfântul Ioan Botezătorul ne-a arătat, prin viaţa sa, multe lucruri cu totul diferite din viaţa multor sfinţi şi din viaţa noastră! S-a născut din sfinţii: Zaharia şi Elisabeta într-un moment cu totul neaşteptat, pentru că Sf. Zaharia era bătrân, iar sfânta Elisabeta nu mai era la vârsta ca să zămislească prunc, pentru că momentul biologic era depăşit, iar legea firească a fost contrazisă! Dar, Dumnezeu face minuni şi atunci când rânduieşte să vină cineva pe pământ, numai El ştie când şi cum se petrec aceste lucruri! Să nu uităm că rugăciunea este mai puternică decât viaţa firească a omului! Viaţa noastră este în mâna Lui Dumnezeu şi ne naştem pentru că Dumnezeu voieşte! Este adevărat, cu concursul nostru omenesc, dar, numai atunci când vrea Dumnezeu, pentru că sufletul omului se zămisleşte chiar din pântecele mamei! Deci, părinţii noştri, nu ne creează suflete, ci, Dumnezeu creează aceste suflete şi le «aşează» în trupurile noastre, care, atât de bine se unesc, încât nu le putem despărţi! Numai Acela care le-a creat, la sfârşitul vieţii pământeşti desparte pentru moment trupul de suflet, astfel ca trupul să treacă în mormânt ca să se descompună, pentru ca la «trâmbiţa» Lui Dumnezeu, cum ne spune Sfânta Scriptură, sufletul, din nou se va uni cu trupul într-un mod cu totul deosebit, duhovnicesc, deoarece omul nu va mai avea nevoie de mâncare sau de băutură, nu va mai avea nevoie să se căsătorească, iar oamenii vor fi ca îngerii Lui Dumnezeu în ceruri! Iată cum Sfântul Ioan Botezătorul vine pe lume la rugăciunile părinţilor săi, pe care Dumnezeu le-a răsplătit, deci, el era «înscris» în «Planul» Lui Dumnezeu! Dumnezeu, pe toate le plănuieşte în veşnicie! Fiecare dintre noi, suntem rânduiţi în «Planul» Lui Dumnezeu! Acest «plan» e numai spre bine, deoarece Dumnezeu nu îndreaptă pe cineva la rău, iar, dacă noi, oamenii, facem rânduială bună cu copiii noştri, cu atât mai mult Dumnezeu este Bun, pentru că nu dobândeşte bunătatea ca noi, prin străduinţă, ci, El este Bunătatea Însăşi! Deci, Sf. Ioan Botezătorul are şi suflet de la Sfânta Treime, dar şi trup omenesc de la părinţii săi, un trup binecuvântat! Subliniem acest lucru, pentru ca să înţelegem, cât este de important ca oamenii să trăiască după Legea Lui Dumnezeu, să nu zămislească nicidecum copiii în desfrânare, în beţie, în ceartă, în judecată şi în multe alte păcate pe care le face omul pe pământ! Pentru că toate acestea se transmit copiilor”, a reiterat în cuvinte înfrumuseţate prin stilul de expunere, ÎPS Părinte Irineu, poate şi pentru a onora cum se cuvine ziua limbii române, pe care am sărbătorit-o în ultima filă a lunii august!
,,Sfântul Ioan Botezătorul, prin jertfa sa, a încununat şi mai mult viaţa lui”!
În continuare, Înaltul Ierarh al Olteniei a accentuat cauzele principale care au premers momentele decisive ale tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, mai ales că diavolul îl ispiteşte pe om, tocmai atunci când omul este mai puţin pregătit, pentru că vrăjmaşul ne întinde curse permanent şi caută să ne răpească sufletul! ,,Când suntem în păcate, diavolul e sigur că ne va duce în chinul cel veşnic”, a arătat ÎPS Irineu, apreciind că ,,Sfântul Ev. Marcu evidenţiază exemplul rău pe care îl oferă Irod ca rege, mult mai rău decât al unui om obişnuit, de aceea, cei care sunt chemaţi de Dumnezeu să conducă, poate şi ca episcopi sau ca ierarhi, au responsabilitate asupra celor conduşi! Irod era un exemplu urât înaintea supuşilor săi, deşi conştiinţa îl mustra din când în când, ca o dovadă că încă nu avea sufletul mort definitiv, cum ne spune Sf. Ev. Marcu, fără să fie capabil de a lua, totuşi, o hotărâre chibzuită! În ziua lui de naştere, Irod a dat un ospăţ mare unde i-a chemat pe toţi demnitarii, iar în faţa tuturor a jucat un dans sălbatic această nefericită Salomeea, fata Isabelei sau a Irodiadei, deci, fata cumnatei cu care trăia Irod şi care era soţia lui Filip! Deci, Salomeea, juca un dans deşănţat! Vedem că şi azi unii tineri au apucături de acelaşi fel, un fel de jocuri care vin de la sălbatici, din dansuri războinice, provocatoare de desfrânare şi de mânie, pentru că se spune că i-a plăcut lui Irod acel dans al Salomeii, pentru că i-a satisfăcut plăcerile lui! Răsplata a fost pe măsură, pentru că Irod i-a promis Salomeii jumătate din împărăţie, dar el minţea, pentru că promitea să dea ceva ce nu avea, asociind-o pe fata Isabelei ca fiind coregentă cu el! Sfătuindu-se cu mama sa, dansatoarea Salomeea dovedeşte că are apucături păcătoase care sunt moştenite de la o mamă păcătoasă, de aceea, a cerut ca răsplată capul Sfântului Ioan Botezătorul, urmărind să ia întreaga împărăţie a lui Irod! Auzind acestea, nutrim oarecare revoltă, pentru că ne întrebăm, cum a îngăduit Dumnezeu un asemenea lucru? Sfântul Ioan Botezătorul, prin jertfa sa, a încununat şi mai mult viaţa lui, fiind superioară faţă de tot ceea ce a făcut până atunci! De data aceasta, Sf. Ioan Botezătorul îşi încredinţează viaţa sa Lui Dumnezeu, iar Dumnezeu îl primeşte cu totul în Împărăţia cerească, fiind o răsplată mai mare decât ne imaginăm cu logica noastră! În momentul în care el se aduce jertfă Lui Dumnezeu, fără cârtire, a dat viaţa aceasta, ca s-o primească pe cea veşnică” a menţionat Mitropolitul Olteniei!
,,Să ne rugăm permanent Sfântului Ioan Botezătorul, ca el să mijlocească pentru noi la Dumnezeu”!
În încheierea cuvântului de învăţătură duhovnicească, ÎPS Părinte Irineu ne-a îndemnat să înţelegem că viaţa noastră este rânduită de Dumnezeu, dar, avem obligaţia să ne apropiem de El, pentru că numai Dumnezeu ştie ceea ce ne este de folos ca să primim cununa nevestejită a Împărăţiei cerului! ,,El ne îndeamnă permanent să îndrăznim să ne rugăm Lui, pentru că ne va asculta mai mult decât părinţii noştri! Când suntem copii mici, părinţii ne ascultă, dar au şi ei limitele lor, pe când Dumnezeu e mai presus de orice existenţă, El ştie şi gândul nostru, chiar şi atunci când gândim rău unii despre alţii, iar pentru aceasta, să fim cu luare aminte ca să nu întristăm sufletul nostru! Îngerul păzitor este mereu cu noi şi se întristează când ascultăm de cel rău! Lui Irod, vrăjmaşul i-a întunecat mintea din cauza păcatelor lui! Păcatul întunecă mintea, omul nu mai judecă şi păcătuieşte mai mult, iar unii oameni ajung chiar la ucidere, distrug, viaţa, distrug familia! Cei care sunt lacomi şi ticăloşi, îşi închipuie că pot să-i înşele pe alţii, deci, uită de Dumnezeu! Iată, o poveste în care se spune că un tată, când s-a dus la furat şi l-a luat şi pe fiul său, s-a uitat în dreapta şi-n stânga, să constate dacă îl vede cineva, iar, atunci copilul său l-a întrebat: «Tată, dar sus te-ai uitat»? În acest fel, şi noi, trebuie să ne uităm la Dumnezeu, ca să nu săvârşim păcate ca Irod, ci, să ne gândim că Dumnezeu este prezent mereu în viaţa noastră! Dacă uneori suntem asupriţi sau nedreptăţiţi de către anumite persoane, Dumnezeu nu va întârzia să ne ridice deasupra greutăţilor vieţii! Aşadar, să-l avem ajutător şi mijlocitor, să ne rugăm permanent Sfântului Ioan Botezătorul, ca el să mijlocească pentru noi la Dumnezeu, pentru că are putere ca noi să fim întotdeauna lângă el, în Împărăţia cerului, Amin”!
Profesor, Vasile GOGONEA
