Postul Paștelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos. În Săptămâna Mare se face curățenie generală în gospodării. Curțile sunt măturate, gardurile sunt reparate, șanțurile sunt curățate de nămol și adâncite. Casele trebuie să strălucească de curățenie pentru ca ele „te blestemă daca Paștile le prind necurățate”, conform crestinortodox.ro.
În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la
aerisit, se lipesc și se văruiesc casele iar mobilierul este spălat și reparat.
Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile
în câmp. După această zi bărbații trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-și
nevestele la treburile gospodărești.
În Joia Mare, data limită slujbelor speciale
dedicate morților, fiecare familie duce la biserică colaci, prescuri, vin,
miere de albine și fructe pentru a fi sfințite și împărțite, apoi, de sufletul
morților, parte preotului, parte sătenilor aflați la biserică, în cimitir sau
pe la casele lor.
Până la Joia Mare, femeile se străduiau să
termine torsul de frica Joimăriței care, în imaginarul popular era o femeie cu
o înfățișare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de
măritat. Uneltele de tortură ale Joimăriței erau căldura, oala cu jăratec,
vătraiul sau cârligul pentru foc. Această ființă mitologică folosea mijloace
cumplite de tortură: ardea degetele și mâinile fetelor și femeilor leneșe, le
pârlea părul și unghiile și incendia fuioarele de cânepă găsite netoarse. De
multe ori nici flăcăii leneși, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu
îngrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertați de aceste pedepse.
De fapt, Joimărița era, la origini, o zeitate a morții care supraveghea
focurile din Joia Mare și care, treptat, a devenit un personaj justitiar ce
pedepsea lenea și nemunca.
Conform tradiției, în noaptea ce premerge Joia
Mare sau în dimineata acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților
se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin
curți, în fața casei sau în cimitire, crezându-se ca, astfel, ei aveau
posibilitatea să se încălzească. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare
aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toți morții din familie și
reprezentau o replică precreștină la înhumarea creștină din Vinerea Mare.
Joia Mare este ziua în care, de regulă, se
prepară cele mai importante copturi pascale: pasca, cozonacii cu mac și nucă și
babele coapte în forme speciale de ceramică. Pasca cea mai importanta coptura
rituală a Pastelui, se face din faină de grâu de cea mai bună calitate, cernută
prin sită deasă, și are, cel mai adesea, forma rotundă. Aluatul dospit se pune
în tavi speciale pentru pasă, dupa care, de jur împrejur, se asează aluatul
împletit din două sau trei sucituri și se lasa totul la crescut.
În mijlocul tăvii se asează, apoi, brânza de vacă, pregatită cu zahar, oua,
mirodenii și stafide. Peste branză se face o cruce, din același aluat împletit,
împodobită cu ornamente în forma de floare. Se unge totul cu ou și se coace în
cuptorul încalzit.
Ultima vineri din Postul Mare este numita in
Bucovina Vinerea Paștilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau
Vinerea Mare. Conform tradiției creștine, este, ziua în care Iisus a fost
răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpararea neamului omenesc de sub
jugul pactului strămoșesc. Din aceasta cauza Vinerea Mare este zi de post
negru.
În Vinerea Mare este interzis a se face
copturi. Exista credința că daca cineva se încumetă a coace în această zi face
mare pacat iar coptura nu este mancată nici măcar de pești.
Sâmbăta Mare este ultima zi de pregatire a
Pastilor, când femeile trebuie să pregăteasca marea majoritate a
mâncărilor, să deretice prin încaperi și să facă ultimele retușuri la hainele
noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paști. De obicei, în Sâmbăta Mare
are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncari
traditionale: drobul, numit in Bucovina cighir, friptura și borșul de miel.
Spre deosebire de Crăciun, pentru Paști nu se
pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde și zicerea: „Crăciunul
este satul iar Paștele este fudul”. Principala grijă a oamenilor, înaintea
Paștilor, este aceea de a-și primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să
aibă o camașă nouă, cusută în mod special, iar bărbații măcar o pălărie nouă.
Articolul Obiceiuri și tradiții în Săptămâna Mare apare prima dată în Impact In Gorj.
