Oriunde aş fi, mereu mă gândesc să ajung Acasă!… După ce merg și merg și iarăși merg, în sfârșit apare și momentul meu favorit. Primul lucru pe care îl zăream, erau mândrele și înaltele crengi ale unui nuc. Se vedeau de mai departe, pe deasupra ceselor și ăsta era primul semn că ajung unde îmi e drag. Și, curând după, urma al doilea. Spre mine, alergând voios și dând din coadă, apărea cățelul meu, Negruț. M-am întrebat de multe ori cum nimerea ora! Nu-mi…
Sursa articol si foto: gorjeanul.ro
Cititi tot articolul
