Comisia Europeană a publicat joi, 25 iulie, lista de proceduri de infringement aferente lunii iulie 2019. România este menționată de mai multe ori, atât pentru faptul că unele instalații industriale funcționează fără autorizație de mediu, dar și pentru că țara noastră a înregistrat un ,,eșec sistemic în ceea ce privește monitorizarea poluării aerului”.
Este al treilea an consecutiv în care Comisia solicită României să ia măsuri, prima scrisoare fiind trimisă în 2017, iar anul trecut a constatat din nou lipsa de acțiune, când emisiile termocentralelor Govora și Mintia au depășit de câteva ori limitele maxime pentru dioxid de sulf și pulberi. Directiva privind Emisiile Industriale reglementează emisiile de praf și gaze cu efect de seră oxizii de azot, dar și dioxidul de sulf, responsabil de ploi acide. Acestea nu doar contribuie la accelerarea schimbărilor climatice, însă pun în pericol sănătatea umană, provocând la nivel european zeci de mii de îmbolnăviri anual. Pentru a combate aceste probleme, zece state europene, printre care Marea Britanie, Italia sau Slovacia își vor închide industria cărbunelui înainte de 2030, iar alte opt deja au eliminat această sursă din mixul energetic. Deoarece autoritățile naționale nu au răspuns solicitărilor de a remedia această situație, Asociația Bankwatch România a semnalat Comisiei Europene încă din 2016 faptul că o serie de termocentrale pe cărbune funcționează fără autorizație integrată de mediu și că emisiile acestora depășesc limita legală. Directiva privind Emisiile Industriale nu este transpusă corect în România deoarece sancțiunile pe care operatorii le primesc atunci când încalcă legea nu sunt proporționale și disuasive. Mai mult, așa cum a confirmat și Ministerul Mediului într-un comunicat emis săptămâna trecută, operatorii contestează sancțiunile în instanță și apoi funcționează nestingheriți ani de zile pe durata desfășurării procesului. Între timp, termocentralele Turceni, Rovinari și Paroșeni au obținut autorizații integrate de mediu, însă situația unităților de la Mintia și Govora nu s-a schimbat: emisiile acestora sunt în continuare mult peste limita legală și pun în pericol sănătatea locuitorilor din Deva și Râmnicu Vâlcea, dar și din întreaga țară, aceste substanțe fiind transportate de vânt la sute de kilometri depărtare. Deși cunoaște această situație de mai mulți ani, Comisia Europeană trimite încă o scrisoare României, și nu un aviz motivat, care este al doilea pas firesc în procedura de infringement, înaintea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene.,,Termocentralele pot plăti o amendă a Gărzii de Mediu din încasările obținute prin vânzarea de energie timp de câteva ore – atât de mică este contravaloarea lor. Mai bine de trei ani, statul român nu a făcut nimic pentru ca principiul ‘poluatorul plătește’ să se aplice. În schimb, vedem efectele schimbărilor climatice în fiecare an: mai multe inundații, perioade mai lungi de secetă, temperaturi record. Cu siguranță, ar fi mai puțin costisitor să modernizăm sau să închidem aceste unități”, a declarat Alexandru Mustață, coordonator de campanii Bankwatch România.
MM: Procesele sunt pe rol!
Ministerul Mediului a luat act de notificările Comisiei Europene privind punerea în întârziere (infringement) a României față de anumite aspecte care vizează protecția mediului și va continua și intensifica eforturile pentru soluționarea urgentă a acestor spețe, după cum se notifică în comunicatul emis săptămâna trecută. ,,În ceea ce privește monitorizarea calității aerului, așa cum stipulează comunicarea publică a Comisiei Europene, România a realizat, în ultima perioadă, pași importanți pentru modernizarea și eficientizarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului. Evaluarea calității aerului este o prioritate pentru autoritățile de mediu și, în acest sens, au fost identificate și realizate o serie de acțiuni în vederea conformării la cerințele directivelor europene din domeniu. Având în vedere dinamica economică și demografică, precum și dezvoltarea urbană la nivel național, s-a impus o restructurare a Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, prin reconfigurarea unor puncte de măsurare existente (redefinire/relocare) și prin instalarea unor puncte noi de măsurare. România deja a trecut la realizarea acestor măsuri prin utilizarea finanțării din Fondul pentru Mediu (,,Programul național de dezvoltare și optimizare a RNMCA”), precum și din fonduri europene (proiect POIM ,,Îmbunătățirea sistemului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel național”). În privința existenței unor instalații industriale care funcționează fără acte de reglementare în domeniul mediului, în toate aceste șase cazuri menționate de CE, Garda Națională de Mediu a aplicat amenzile prevăzute de lege și sancțiunea complementară de suspendare a activității. Toți cei șase agenți economici au contestat în instanță deciziile autorităților de mediu. Procesele sunt pe rol în diverse etape de desfășurare”, se arată în informarea transmisă de Ministerul Mediului.
Izabella Molnar
