Asociația Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC), din care fac parte companii precum Alro Slatina, combinatul siderurgic de la Galați sau CRH, nu sunt de acord cu schema de sprijin gândită de Guvern pentru susținerea Complexului Energetic Oltenia. Sorin Boza, președintele Directoratului CE Oltenia, susține însă că mecanismul de sprijin este pentru a acoperi banii pe care CEO nu îi poate obţine prin preţ, evitând dispariţia companiei şi implicit a 25% din producția de energie a țării.
Marii consumatori de energie îşi manifestă „îngrijorarea profundă” în legătură cu mecanismul de sprijin pentru CE Oltenia prin care, timp de 10 ani, toţi consumatorii finali de energie electrică ar urma să plătească până la 10,5 miliarde de lei pentru a susţine costurile cu certificatele de emisii pe care compania trebuie să le cumpere pentru a produce energie electrică.
„Industria se află în mari dificultăţi din cauza preţului energiei electrice şi al gazelor, a tuturor taxelor şi schemelor de sprijin pe care este obligată să le susţină. (…) Reprezentăm industrii care realizează produse cu valoare adăugată mare, angajăm sute de mii de oameni direct şi indirect şi, în ciuda rolului important pe care îl jucăm în economia României, constatăm că măsurile Guvernului duc la pierderea avantajelor competitive pe pieţele internaţionale”, a declarat Marian Năstase, preşedintele ABIEC.
Potrivit acestuia, schema pentru susţinerea CE Oltenia este făcută fără consultarea marilor consumatori de energie „care sunt obligaţi să plătească şi certificatele de CO2 ale producătorului de energie, care oricum sunt incluse în preţul uriaş al MWh”.
Explicațiile lui Boza
Președintele Directoratului CE Oltenia, Sorin Boza, le-a răspuns celor de la ABIEC, menționând că toți producătorii de energie electrică din România au de câștigat de când compania are de plătit aceste certificate de CO2. „Constatarea că prețurile certificatelor este inclus în prețul uriaș al megawattului este perfectă, numai că acest lucru derivă tocmai din structura actuală a pieţei monocombustibil și cu o piaţă de echilibrare atipică pe care o are România astăzi. Suntem singura ţară cu structură monocombustibil – nu avem acel mix care ne-ar ajuta pentru a avea un cost de energie mult mai ieftin și constant pentru o perioadă mai lungă de timp. CEO deține astăzi 25% din piață, avem prețul marginal dat tocmai de aceste certificate, astfel încât situația din România are două lucruri paradoxale: CEO nu va putea niciodată să își recupereze în totalitate cheltuielile cu CO2, riscând să intre în insolvenţă. Al doilea lucru paradoxal este că ceilalți producători obțin profituri mari crescând preţurile tocmai datorită acestor certificate de CO2 pentru care nu au nici o obligație de a le achiziționa. Eu sunt obligat să le pun în costul de producție, mă duc la un cost de producţie plus CO2, iar ceilalți – pentru că avem această piaţă monocolor – urcă preţul sub mine și după mine”, a explicat Boza, pentru financialintelligence.ro.
I.I.
