Învinuit de prea multă modestie, l-am văzut zilele trecute flanând ușor și enigmatic pe strada mare, cu o lentoare bine afișată teatral și parcă urmărit de-o aură scăpărând de viețile atâtor personaje pe care le poartă dintotdeauna cu sine, ca pe o dulce povară, într-o raniță atârnată neglijent pe umărul drept, obligat pe linie de serviciu și de fișa postului. Am fost ani de-a rândul turma cea cuvântătoare și lacomă, spectatorii lui cu ceva vechime…
Sursa articol si foto: gorjeanul.ro
Cititi tot articolul
