Programul NATO URBAN MARITIM are ca obiectiv strategic siguranța cetățenilor și asigurarea securității și rezilienței orașelor riverane de la Marea Neagră prin dezvoltarea de noi tactici, tehnici și a procedurii militare, precum și pregătirea unor viitoare exerciții, în cadrul cărora se va testa capacitatea de interoperabilitate la nivel inter-instituțional. Despre această abordare și multe altele am discutat cu Victor Aileni, coordonatorul departamentului de analiză și planificare strategică al firmei MabeInvest LLC SUA/România, fost consultant al bazei militare de la Mihail Kogălniceanu și pentru construcția scutului de la Deveselu și cu Mădălina Neacșu, doctor în informații și securitate națională și care oferă expertiză în securitate și reziliență urbană, politici și strategii NATO/UE, NATO URBAN, analiză de intelligence, competitive intelligence, agrointelligence, juridic-administrativ etc.
REPORTER: Au fost o serie de evenimente în jurul nostru care ridică semne de întrebare referitoare la securitatea și stabilitatea în zona Mării Negre. Mă refer aici la nava Federației Ruse sechestrată de Ucraina și la transportul rusesc de arme oprit de România pe Dunăre. Credeți că sunt incidente izolate sau ar trebui să ne așteptăm și la alte evenimente de acest fel?
Victor Aileni: Cel mai probabil, „atacurile” Rusiei la Marea Neagră se vor intensifica gradual, însă în aceeași măsură și descurajarea nucleară a NATO se va accentua, mai ales în contextul expirării Tratatului INF, care a schimbat total paradigma de securitate și stabilitate la nivel internațional. Ceea ce îmi doresc să înțeleagă cititorii este că România, în noua „balanță de putere”, a devenit jucător geostrategic important la Marea Neagră și furnizor de securitate regional. Evenimentele la care trebuie să ne așteptăm, în această nouă repoziționare geopolitică, sunt de natură defensivă, având în vedere că NATO și-a intensificat în ultima perioadă organizarea de exerciții militare pe teritoriul României, a dezvoltat infrastructuri critice militare pentru colectarea de informații, supraveghere și recunoaștere, apărare aeriană și anti-rachetă și, totodată, și-a dezvoltat capacități convenționale, pentru a se asigura că descurajarea nucleară a NATO rămâne sigură și eficientă și post Tratat INF.
„Inevitabil, vom asista la o reconsiderare a relației cu Rusia”
REPORTER: Numitorul comun în toate aceste incidente este Federația Rusă iar tangențial și direct au legătură cu România. De ce?
Victor Aileni: Așa cum explicam și în interviuri anterioare, în noua arhitectură geostrategică România a devenit principal furnizor de securitate regional și, totodată, planificator de operațiuni militare de securitate și stabilitate, mai ales în contextul găzduirii primului și singurului Comandament NATO din Estul Europei și operaționalizării Scutului Antirachetă de la Deveselu, care are capacitatea de a asigura apărarea împotriva rachetelor balistice, prin Sistemul de apărare anti-rachetă Terminal High Altitude Air Defence (THAAD) pe o rază de aproximativ 2.000 km. Pe scurt, răspunsul la întrebarea dumneavoastră ar fi unul singur: România, prin Scutul Antirachetă de la Deveselu, devine principala forță de descurajare post-tratat INF, ceea ce crește importanța geostrategică a României în cadrul parteneriatului cu SUA și ca stat membru NATO/UE și, inevitabil, vom asista la o reconsiderare a relației cu Rusia.
REPORTER: Dobrogea este un punct important pe harta NATO având în vedere concentrația de trupe, baze militare, poligoane de antrenament și teren pentru exerciții strategice. Credeți că ar putea fi o țintă în escaladarea unui potențial conflict? Și dacă da de ce?
Victor Aileni: Într-adevăr, Dobrogea a devenit un punct cheie pe harta NATO prin consolidarea Bazei Aeriene „Mihail Kogălniceanu”, care operează ca hub aerian pentru trupele SUA în tranzitul lor spre Orientul Mijlociu și, totodată, ca platformă militară care poate susține trupele terestre și aeriene în zona Mării Negre. În prezent, baza găzduiește și un batalion al Brigăzii de luptă mecanizate (ABCT) care efectuează misiuni prin rotație în Europa și, de asemenea, este folosită de batalionul de aviație al US Army, precum și de navele aliate care asigură serviciul de poliție aeriană în zona Mării Neagre. Ceea ce doresc să punctez este că Baza Aeriană „Mihail Kogălniceanu” este singura bază din zona Mării Negre care este folosită de trupele SUA, ceea ce conferă unicitate Dobrogei. În acest context, România devine principala forță pentru descurajare nucleară la Marea Neagră în parteneriatul strategic cu SUA și ca stat membru NATO, având în vedere că asistăm la o Turcie mai mult angrenată în problemele de la granițele de sud. Prin urmare, România rămâne centrul de gravitație al inițiativelor Occidentului în contracararea agresiunilor din partea Rusiei în zona Mării Negre.
„Noile provocări cer o regândire a Strategiei Națională de Apărare a Țării”
REPORTER: Cât de pregătită este zona Dobrogei pentru a manageria un eveniment nedorit și pe cine ne putem baza?
Mădălina Neacșu: România, ca stat membru NATO, și-a consolidat permanent capacităţile de reacţie rapidă, pentru contracararea forțelor ostile și a „evenimentelor nedorite”. 
Conform planificărilor strategice militare, noua structură NATO include capacităţi terestre, maritime şi aeriene dotate cu sute de avioane şi nave militare. Baza Aeriana „Mihail Kogălniceanu” a fost și este supusă unui amplu proces de modernizare militară, astfel încât să poată asigura operarea unor avioane de luptă multirol care continuă să intre în dotarea acestei unităţi, precum şi diversificarea misiunilor ce urmează a se executa aici, mai ales în contextul înființării la Sibiu a primului și singurului Comandament NATO de trei stele din Estul Europei. Să nu uităm că forţele aeriene ale SUA au alocat aproape 40 de milioane de dolari pentru noi construcţii şi lucrări de îmbunătăţire și la Baza 71 aeriană de la Câmpia Turzii, în scopul contracarării unor „posibile acțiuni ostile” în Estul Europei și în zona Mării Negre.
REPOERTER: Care sunt soluțiile pentru ca dobrogenii să nu fie prinși pe picior greșit în eventualitatea unui eveniment major?
Mădălina Neacșu: Soluția este programul NATO URBAN MARITIM care are ca obiectiv strategic siguranța cetățenilor și asigurarea securității și rezilienței orașelor riverane de la Marea Neagră prin dezvoltarea de noi tactici, tehnici și a procedurii militare, precum și pregătirea unor viitoare exerciții de tip NATO URBAN MARITIM, în cadrul cărora se va testa capacitatea de interoperabilitate la nivel inter-instituțional. De asemenea, Alianța se va implica în asigurarea securității și rezilienței comerțului maritim și a căilor maritime prin alocarea de noi forțe militare capabile să gestioneze misiuni multiple în noua paradigmă de securitate NATO URBAN MARITIM. În acest sens, se vor dezvolta noi capacități de colaborare și interoperabilitate la nivel interurban, unde educația/instruirea factorilor decizionali și a societății civile în noua cultură de securitate și reziliență NATO URBAN MARITIM devine o necesitate. Toate aceste noi provocări la adresa securității si stabilității Mării Negre cer o regândire a Strategiei Națională de Apărare a Țării și, totodată, definirea unui nou set de concepte, doctrine specifice și diseminarea unei noi culturi de securitate NATO URBAN MARITIM.
Interviu preluat din Tomisnews
