La inițiativa
directorului Casei de Cultură Novaci, profesorul Elena Basarabă în acest an se
încearcă reînvierea tradiției privind hora novăcenilor. Evenimentul similar
organizat de Crăciun s-a bucurat de mult succes. Ca atare Primăria și Consiliul Local al Orașului Novaci prin
inițiativa Casei de Cultură din Novaci îi cheamă pe novăceni la horă, în a doua
zi de Paște, la ora 18.30.
Organizatorii doresc un eveniment ancorat în realitățile unei comunități care drămuiește cu chibzuință fiecare leu de la buget, ancorat în trecutul localității privind spiritul gospodăresc în planificarea priorităților financiare. Novăcenii sunt oameni simpli, modești care stiu să își bucure sufletul cu foarte puțin, fără exagerările acestor timpuri privind orchestre sau soliști costisitori. Organizatorii doresc ca la acest eveniment să cânte lăutarii aceia care știu să citească suflete, lăutari de genul celor care au cântat bunicilor. Doresc lăutari care știu preferințele muzicale în materie de dans popular, despre care nu pot să spun decât că sunt total diferite față de localitățile din jur. Hora nu este singurul aspect care ține de tradițiile și obiceiurile de primăvară specifice zonei.
Sărbătorile de Paște oferă anual novăcenilor ocazia de a-și întoarce fața spre tradiția străbună. Probabil sunt lucruri comune și altor comunități dar nouă ni se par speciale pentru că le trăim pe viu de zeci de ani. Păstrăm un ritual ale cărui limite nu le depășim. Toate acestea țin de ființa noastră, de autenticitate și de aceea poate că suntem speciali prin tot ce facem.
În zilele premergătoare marii sărbători
creștine, Paștele, fiecare familie este preocupată de respectarea tradiției
păstrate de sute de ani. Joi, în ziua numită ”Joia Mare” dis de dimineață copiii îmbrăcați în haine
noi merg la biserică pentru a se împărtăși iar vârstnicii dau de pomană pentru
morți: colac, colivă, lumânare și nelipsita cănuță cu vin. Cănile sunt
totdeauna din pământ ars cumpărate de la Târgul de Florii de la Bălcesti sau
chiar direct de la meșterii olari din Horezu. Joi seara zeci de tineri dornici
de a socializa merg la biserică să asculte slujba religioasă numită Denie.
Vineri, înainte de Paște în fiecare
gospodărie se roșesc ouăle. La Novaci oul de Paște nu se pictează, rămâne
totdeauna roșu precum sângele Mântuitorului. Conform traditiei sunt permise
doar forme ale unor frunze de plante scoase în relief de culoarea puțin gălbuie
rămasă după vopsire. Se vopsesc doar ouă de găină și rareori de bibilică. După
o zi de post negru, seara se merge la biserică pentru a participa la slujba
numită ” Domn”. Este cea mai frumoasă seară pentru toți sătenii și mai ales
pentru tineret. Bisericile devin neîncăpătoare și numărul celor care cântă este covârșitor. Preoții
distribuie grupurilor formate instantaneu
cărțile vechi cu iz de tămâie existente în lăcaș de la înființarea
bisericii, adică din primul deceniu al anilor 1900. Slujba ține de divinitate.
Se înalță la cer glasuri de îngeri și momentul sfânt al Înălțării Domnului este
impresionant prin transpunerea spirituală totală a publicului venit să
participe la slujbă din plăcere, fără vreo obligație. Incredibil este numărul
foarte mare al adolescenților prezenți
implicați în derularea slujbei religioase care presupune ritualul de a
înconjura biserica ținând lumânări aprinse. Resturile acestor lumânari sunt
păstrate cu sfințenie în familiile de ciobani pentru ca vara, la stână, când
fulgeră și tună lumânările să fie aprinse cu credința că astfel vor fi
împrăștiate spiritele aducătoare de necaz, că îl vor îmbuna pe Dumnezeu să
nu-și mai verse furia pe pământenii din stână. Fetele de măritat iau flori din
buchetul preotului, le păstrează în sân și le ascund acasă sub pernă pentru
a-și visa viitorul mire.
Sâmbăta este zi de mare încercare pentru
gospodinele harnice care se întrec în pregatirea unor bucate alese precum
friptura de miel, drobul și salata din mațe de miel fierte preparate cu
usturoi. Bărbații taie mieii, se ocupă de vânzarea acestora, aceasta fiind cea mai importantă sursă de venit
pentru fiecare familie de ciobani. În aceste familii agitația este foarte mare
și efectiv, sărbătorile pentru ei nu există. În urma mieilor tăiați rămân oile
mame care trec pe scaunul strungii pentru muls și implicit se trece la
prepararea brânzei telemea, îndeletnicire pentru care băcițele așteaptă de la
Vinerea Mare să-și dovedească abilitățile dar și de a rotunji veniturile
familiei.
Sâmbătă noaptea se merge la slujba de
înviere și din miez de noapte până în zori sute de oameni trec pragul bisericii
pentru a primi de la preot Sfintele Paști. Ajunși acasă, chiar dacă nu s-a
luminat de ziuă se pune masa pentru a ciocni ouă, pentru a gusta din fiecare
fel de mâncare. În prima zi de Paște
toată suflarea se odihnește. Ulițele satului sunt pustii. Novăcenii au păstrat
obiceiul de tip german adus de românii ardeleni stabiliți pe plaiurile
Novaciului, acela de a nu deschide poarta casei în prima zi de Paște. A doua zi
de Paște este ziua socializării. Copiii ies pe uliță, bătrânii stau pe banca de
la poartă, rudele se vizitează și permanent se ciocnesc ouă roșii. Seara este
horă mare în sat.
A treia zi de Paște este
zi de socializare prin vizite la rude sau prieteni care se termină cu mese
bogate și cu multe pahare de vin golite în cinstea oaspeților.
Articolul Hora de Paște la Novaci, revenire la tradiție apare prima dată în Impact In Gorj.
