Azi mă duc la înmormântarea mamei amicului meu de literatură și revuistică Bogdan Chirimbu. Am o tristețe încărcată de mister în corp+suflet, căci sunt totuna, vai, doar Spiritul rămâne-va viu în Eter(n).
Îmi cern amintirile în ciurelul inspirației și-o revăd și eu pe mama mea Elena – urmașa celei celebre din Troia – cu trena invizibilă de mireasă ștergând roua de pe tămâioare. Și, brusc, iar mi-e dor de ea. I-am fixat în cer o stea spre care ieșirea-mi din…
Sursa articol si foto: gorjeanul.ro
Cititi tot articolul
