Asolamentul este rotaţia în timp şi spaţiu atât a culturilor, cât şi a principalelor măsuri agrotehnice aplicate acestora, cu scopul prevenirii şi combaterii pe cale ecologică a bolilor, buruienilor şi a dăunătorilor, precum şi a creării celor mai favorabile condiţii de agrotehnică tuturor culturilor pentru a obţine recolte bogate, sănătoase şi ieftine. Întocmirea și respectarea cu strictețe a asolamentului este una dintre măsurile inteligente pe care fermierii ar trebui să le ia, căci practic aceasta nu costă bani, ci doar un efort de raționament ce se poate realiza dacă acela care-l elaborează stăpânește bine noțiunile de fitotehnie, are suficientă experiență în domeniu și este la zi cu cele mai noi informații despre comanda socială (cerințele pieții), nevoile proprii, soiuri și elemente de tehnologie și agrotehnică. Cu alte cuvinte „ca să elaborezi asolamente nu-ți trebuie multă carte, dar nici puțină nu-ți ajunge”. Pe lângă aceasta el trebuie să cunoască în amănunt condițiile naturale de cultură ale fermei, suprafețele parcelelor, ca astfel să poată organiza teritoriul în sole cât mai egale, dar și cu fertilitate relativ asemănătoare, deoarece măsurile agroameliorative ce vor fi prevăzute a se aplica în fiecare solă trebuie să aibă efect agroameliorativ, nu invers. Să nu uităm că pământului dacă-i dai o mână de ajutor te răsplătește însutit, poate nu imediat, dar sigur pe termen lung, dar dacă-l strici odată îți trebuie mulți ani ca să-ți repari greșeala și te mai și costă. Azi agricultura adevărată este știință avansată, nu plugărit. Cei ce nu pot aplica asolamentele trebuie să se mulțumească cu rotația simplă a culturilor, dar aceasta are puține efecte pozitive. Desigur, poate că aplicarea asolamentelor nu se va putea face deodată, restricție impusă de culturile pretențioase, așa că se recurge la o perioadă de tranziție în care se pot cultiva suprafețe mai extinse de cereale păioase sau mazăre boabe. Mai trebuie avut în vedere ca în fiecare solă de asolament să se cultive de preferință doar o cultură și cu cât suprafețele cultivate sunt mai mari, cu atât trebuie cultivate mai multe soiuri, pentru aplatizarea vârfurilor de campanie și a reduce riscul de întârziere mare, mai ales a recoltatului, și a micșora efectul negativ al unor factori climatici nefavorabili, temperaturi scăzute, secetă, exces de umiditate etc.
Așadar la întocmirea asolamentelor se are astfel în vedere:
– tipul de asolament, de culturi de câmp, furajer sau legumicol, de 4 sau mai mulți ani etc,
-rotaţia culturilor astfel ca fiecare cultură să staţioneze sau să revină pe acelaşi teren după perioada specifică ei,
-rotaţia arăturilor ca adâncime şi direcţie pentru nivelarea terenului şi combaterea hardpanului,
-rotaţia aplicării îngrăşămintelor organice necesare sporirii fertilităţii naturale a solului ținând cont că cerealelor păioase sau leguminoaselor nu trebuie să le aplicăm direct, ci la culturile premergătoare,
-rotaţia aplicării erbicidelor, fungicidelor și insecticidelor, mai ales a celor remanente, pentru o mai bună combatere a buruienilor şi evitarea efectului fitotoxic asupra culturilor succesoare,
-rotaţia lucrărilor agro-pedo-ameliorative ca nivelare, scarificare, amendamentare sau încorporarea de îngrășăminte verzi, mai ales secară, pentru ameliorarea structurii solului și îndepărtarea viemilor din sol etc.
Clasificare:
-după natura culturilor:
-asolamente pentru culturi de câmp,
-asolamente pentru culturi furajere,
-asolamente pentru culturi legumicole,
-asolamente mixte (culturi câmp + legume, culturi câmp + furaje etc),
-asolamente agaroameliorative din culturi folosite ca îngrăşăminte verzi etc.
– după durata rotaţiei
– asolamente de 3 ani (mazăre – grâu – porumb, etc),
– asolamente de 4 ani (mazăre, fasole – grâu – porumb – porumb, etc),
– asolamente de 5 ani (mazăre, fasole – grâu – floarea soarelui, sfeclă – porumb – porumb sau mazăre, fasole – grâu, grâu – floarea soarelui, sfeclă – porumb, etc),
-asolamente de 6 ani (mazăre, fasole, soia – grâu – grâu – floarea soarelui, sfeclă – porumb – porumb, etc ),
-asolamente de 8 sau mai mulţi ani, mai ales de culturi legumicole, furajere sau mixte.
Cultura premergătoare este cultura care a ocupat sola în anul anterior, iar cultura postmergătoare este cultura ce va urma pe aceeaşi solă în anul următor. Din acest punct de vedere unele culturi sunt bune premergătoare sau nu pentru altele. Ca să fie bună premergătoare o cultură, de regulă, trebuie să aparţină altei familii botanice, să aibă regim de cultură diferit (una să fie de toamnă, alta de primăvară etc), să elibereze terenul la timp pentru efectuarea în bune condiţii a lucrărilor solului, să nu aibă boli, buruieni sau dăunători comuni, să nu lase samulastră în cultura postmergătoare sau aceasta să poată fi uşor combătută prin lucrările de întreţinere, ierbicidare etc, să aibă adâncimi diferite de pătrundere a rădăcinilor în sol. Întocmirea, realizarea corectă a asolamentului este piatra de încercare pentru oricare inginer agronom, iar respectarea lui cu strictețe obligație majoră pentru orice fermier. Fermierii care nu au pregătire profesională în acest domeniu ar fi bine să apeleze la sprijinul specialiștilor de la Direcția Generală pentru Agricultură a județului unde vor primi în mod gratuit ajutorul necesar, să le furnizeze acestora informații exacte în domeniu fiind siguri de respectarea confidențialității datelor comunicate.
Va continua!
Dacă toate astea fi-vor respectate,
Restul vine de la sine apoi …
Ing. Ion VELICI