Ne plac tinerii, îi apreciem, suntem lângă ei când
ne ajută, suntem bucuroși când ies în stradă și strigă, suntem fericiți când
lipesc afișe, chiar ne plac tinerii. De multe ori ne mândrim cu performanțele
lor, ne facem poze, îi sărutăm pe frunte, le mai dăm din când în când și câte
un premiu, dar nu ne întrebăm cum au ajuns acolo, ce eforturi au depus, ce
muncă, ce sacrificii. Poate ar fi mai indicat să apărem cu ei în poză de când
pleacă de jos, consider că ar fi mai ok.
Sunt și momente,
din păcate, când tinerii nu mai sunt pe plac, mai ales atunci când încearcă și
ei să scoată o vorbă, când își doresc ceva pentru ei, când au aspirții, cand au
dorințe, când încep să derajneze.
Tinerii sunt
privți, mai tot timpul, ca acei oameni fără experiență, fără viziune, care nu
se pot descurca singuri. Întrebarea mea, logică, este: ”Cum vrei ca un tânăr să
aibă experiență sau viziune dacă nu îi dai o șansă?”
Fiecare am
plecat de jos, fiecare am urcat anumite trepte ierarhice, fiecare am muncit
pentru ce suntem azi, dar dacă suntem tineri nu trebuie să fim dați la o parte.
Tinerii ar
trebui, mult mai mult, implicați în societate, să li se dea încredere, să li se
arate că pot fi o baza în momentul în care se construiește ceva și, de ce nu,
că ei sunt viitorul.
Îmi spunea
cineva că ești tânăr și la 60 de ani si atunci ne va veni si nou rândul…să fim
serioși, nu este vorba de când ne vine rândul, este voba de încrederea care ni
se acordă. Pare destul de greu, dare eu sunt un tânăr care suține tinerii, și
nu voi fi niciodată deacord să fim lasați în umbră.
Articolul Tinerii de astăzi, viitorul de mâine apare prima dată în Impact In Gorj.
