În primul său drum la Paris, Brâncuşi a prins sinteza şi transfigurarea pietrei in clipe trăite etern prin Sărutul, Rugăciunea, Cuminţenia pământului, revoluţionând arta modernă.
Contemplând „Sărutul” brâncuşian, simţi visul magnific care multiplică viaţa, o face mai adevărată, o deschide spre absolut. E sensul adânc al unei poezii care vine de departe, dinspre un ţărm îndepărtat, adeverind „logosul” mediteranean căruia nu-i rămân străine reverii…
Sursa articol si foto: gorjeanul.ro
Cititi tot articolul
