Este o plantă anuală ierboasă de mici dimensiuni, cu proprietăți curative. Este des întâlnită, aceasta fiind nepretenţioasă în ceea ce priveşte condiţiile de mediu. În România, troscotul se întâlneşte pe toată suprafaţa ţării, în special în zonele virane sau pe marginea drumurilor. Planta reuşeşte să se dezvolte chiar şi în locurile cele mai puţin prielnice, prin fisurile din pavaj. Partea aeriană a plantei în faza de înflorire este cea care se utilizează în scop medicinal. Proprietăţile curative ale troscotului erau cunoscute în Asia şi Europa în urmă cu 2000 de ani. În cea mai mare parte a cazurilor, planta este folosită pentru tratarea unor afecţiuni. Există, însă, şi cazuri în care troscotul serveşte ca ingredient al unor preparate culinare. Din troscot se pot face salate, supe.
Compoziţie: flavonozide, substanţe minerale şi tanin
Acţiune: antiinflamatoare, cicatrizantă, calmantă, hemostatică, antidiareică, astringentă şi mineralizantă
Indicaţii terapeutice: colecist, pietre la rinichi, litiază; pe lângă rinichi, troscotul este benefic în tratarea afecţiunilor tubului digestiv şi cele ale aparatului respirator; ceaiul se consumă în caz de: gastrită, hemoroizi, hemoragii intestinale, bronşită, diabet, gută, menoragie, obezitate şi altele. Unele dintre cele mai grave afecţiuni în care se administrează ceaiul de troscot sunt holeră, insuficienţă cardiacă sau cancer. Troscotul este folosit în cadrul unor diete, în cazuri de celulită şi obezitate. Pentru persoanele anemice sau aflate în convalescenţă, ceaiul de troscot are un efect mineralizant.
Administrare
Uz extern
Ca tratament extern, ceaiul de troscot se foloseşte în caz de varice, răni sau reumatism. În aplicarea externă, ceaiul trebuie preparat sub formă de decoct, cu 3 linguri de troscot în 200 ml de apă. Soluţia se utilizează sub formă de comprese sau băi locale. Troscotul se mai foloseşte şi sub formă de suc, ca tratament extern pentru rănile deschise, pentru a calma şi dezinfecta.
Uz intern
Ca tratament administrat intern, ceaiul se prepară sub formă de infuzie, din 1-2 linguriţe de troscot în 200 ml de apă. De obicei, tratamentul cu ceai de troscot durează o perioadă îndelungată, cu 3-4 căni consumate zilnic.
Precauţii şi contraindicaţii
Nu se cunosc în prezent contraindicaţii în ceea ce priveşte această plantă, însă femeilor însărcinate li se recomandă să-l evite pentru orice eventualitate.
Alexandra Cruceru
