Venitul net anual pe cap de locuitor a crescut, în România, cu 18%, în cursul anului 2018, până la valoarea de 5.083 de euro, de la 4.556 de euro în 2017 şi 4.181 euro, în 2016, iar Bucureşti, respectiv judeţele Cluj, Timiş şi Ilfov, reprezintă polii dezvoltării la nivel naţional. Pe de altă parte, Sibiu, Braşov, Arad, Constanţa şi Alba Iulia se vor dezvolta în curând mai mult decât Bucureştiul. Gorjul se poziționează abia în rândul județelor cu o putere de cumpărare sub media națională.
Cea mai mică putere de cumpărare este în judeţele Botoşani, Vaslui, Călăraşi şi Giurgiu, se arată în studiul realizat de GfK România. În topul sărăciei se mai află judeţele Suceava, Neamţ, Vrancea, Buzău, Ialomiţa, Teleorman, Olt şi Mehedinţi. Grupul judeţelor cu putere de cumpărare sub media naţională este completat de Satu-Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iaşi, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraş-Severin, Gorj, Sălaj şi Mureş. Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de şomaj şi alocaţii pentru copii, după scăderea taxelor şi a contribuţiilor sociale. În schimb, judeţele situate aproape de nivelul mediei pe ţară din punctul de vedere al puterii de cumpărare sunt acelea care includ oraşe aflate în competiţia dezvoltării, precum: Prahova, Argeş, Constanţa, Alba şi Arad. În ceea ce priveşte judeţele cu putere de cumpărare peste medie, grupul acestora debutează cu Braşov şi Sibiu, zone unde se configurează o nouă zonă industrială a României care atrage masiv investiţii. Polii tradiţionali de dezvoltare economică ai României continuă să fie Bucureşti, urmat de judeţele Cluj, Timiş şi Ilfov. În Capitală, puterea de cumpărare e cu cel puţin 20% peste media pe ţară. „Se estimează că Sibiu, Braşov, Arad, Constanţa şi Alba Iulia sunt oraşele care, în curând, vor cunoaşte o dezvoltare mai mare decât Bucureştiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar şi centre universitare care să formeze piaţa forţei de muncă. Nu în ultimul rând, un alt factor care schimbă harta dezvoltării locale este dinamica costurilor – zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului care are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spaţii industriale din ţară), iar asta îi determină să se orienteze spre zonele mai puţin explorate ale ţării”, notează consultanţii GfK.
A.S.
