Lignitul constituie un cărbune inferior, utilizat drept combustibil în cea mai mare parte pentru producerea energiei electrice şi termice, poate în mai mică măsură pentru consumul casnic, iar, cu cât locul de extracţie a lignitului este mai apropiat de locul de producere a energiei electrice şi termice, cu atât preţul de cost al lignitului poate fi mai scăzut.
Printre principalii beneficiari ai producţiei de lignit a C.E.Oltenia se află şi S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A, iar, programul de restructurare a întregii activităţi miniere în Oltenia a început în 1991, abordându-se întreaga complexitate a problematicilor tehnice, tehnologice, economice şi manageriale. O parte semnificativă a economiei judeţului Gorj se sprijină pe Complexul Energetic constituit iniţial din C.N.L.O. şi actualmente din Complexul Energetic Oltenia (C.E.O.) cu marile termocentrale de la Turceni şi Rovinari, iar zăcămintele de lignit exploatabile industrial în Oltenia sunt grupate pe bazine miniere, în principal după structura geologică şi după beneficiari. Bazinul minier Rovinari, cu perimetrele Tismana I, Tismana II, Rovinari Est, Gârla, Pinoasa, Roşia de Jiu, Peşteana Nord, Peşteana Sud, include şi Cariera Urdari, pentru a sublinia că baza materială este constituită din rezervele de lignit cantonate în perimetrele miniere concesionate, care se cifrează la cca. 300 milioane tone lignit energetic, în plan teritorial-administrativ fiind repartizate în Gorj în proporţie de 88%, ştiindu-se că puterea calorică a lignitului exploatat este cuprinsă între 1,7-2,2 Gcal/t, iar conţinutul de sulf al lignitului încadrându-se în intervalul 0,5% -1,5 %. De fapt, consumatorii lignitului exploatat în aceste perimetre sunt termocentralele din Gorj, la care se adaugă instituţiile publice şi consumatorii casnici din regiune.
În opinia specialiştilor, strategia de dezvoltare a activităţii miniere s-a bazat, în primul rând, pe reorganizarea unităţilor de producţie, susţinută prin modernizarea mijloacelor de producţie şi prin perfecţionarea continuă a forţei de muncă. Procesul de modernizare a mijloacelor de producţie a demarat în anul 1994 cu utilajele conducătoare, excavatoarele cu rotor, materializându-se în modernizarea a nouă excavatoare cu rotor, 20 linii tehnologice de transport şi patru maşini de haldat, iar, necesitatea proceselor de restructurare a activităţilor miniere a fost determinată de reducerea cererii de energie electrică şi termică la nivel naţional şi implicit, la reducerea consumului de combustibili solizi, mai ales prin preocuparea de asigurare a competitivităţii energetice în centralele pe bază de cărbune cu alte surse purtătoare de energie. Se poate aprecia că în regim de parteneriat cu institute de cercetare de prestigiu, C.E.O. colaborează pentru realizarea unor proiecte cu un puternic impact în domeniul protejării mediului şi al refacerii acestuia, în urma deteriorării produse prin activitatea extractivă.
În mod concret, Cariera Urdari se află pe colina vestică a Urdarilor, la aproximativ 15 km de Peșteana Nord. Aici, valorificarea lignitului a început în anul 1982, cariera extinzându-se pe 514 ha şi având o adâncime de 75 m. Localnicii nu au fost strămutați, dar și-au pierdut terenurile agricole și forestiere, datorită extinderii carierei. Din cauza epuizării zăcământului, această carieră a fost închisă în anul 2003, deşi se apreciază că volumul resurselor de lignit din Oltenia se apropie de cifra de 1 miliard de tone! Din păcate, cercetările pentru promovarea acestora ca rezerve şi pregătirea deschiderii unor noi capacităţi de producţie în momentul epuizării celor existente, nu a reprezentat o preocupare pentru managementul activităţilor extractive din ultimi 5 ani, renunţându-se în mod nejustificat şi la strategia redresării situaţiei, cu toate că Bazinul minier Rovinari este cel mai important din punct de vedere economic, datorită amplasamentului său limitrof circular faţă de Termocentrala Rovinari, deoarece lignitul rezultat din exploatările miniere este livrat direct pe banda transportoare în depozitul Termocentralei.
Pe raza carierei Urdari se află comuna cu acelaşi toponim, compusă din satele Urdari, Fântânele și Hotăroasa, iar, pentru a evidenția percepția populației din localitate asupra calității vieții, a fost aplicat un chestionar în satul Hotăroasa, în martie 2019, care a cuprins 17 întrebări, iar metoda utilizată a fost «face-to-face», adică, dialogul direct cu subiectul chestionat, pentru ca în final, concluziile chestionarului să fie considerate următoarele:
-oamenii sunt profund nemulțumiți de închiderea carierei Urdari
-nu există soluții pentru dezvoltarea viitoare a localității
-datorită închiderii carierei, calitatea vieții a scăzut simțitor
-calea unanim acceptată este migrația în exterior sau către marile orașe
-procesul de închidere a minei nu s-a făcut transparent, apărând distorsiuni de comunicare între autorități și populație
-autoritățile se implică foarte puțin în reconstrucția ecologică a zonei comunei Urdari.
Se vorbește, la nivel European, despre ceea ce se numeşte reconstrucția ecologică și reconversia industrială, dar, nu se explică, nicidecum, de ce alte state pot să implementeze aceste concepte cu succes, iar, noi nu reușim nici măcar să le înțelegem! Se caută răspunsuri, pentru a se afla, care este viitorul localităților miniere, în contextul epuizării resurselor și al dezvoltării durabile! Experienţa industrială acumulată de către Complexul Energetic Oltenia (CEO) în domeniul exploatării cărbunelui se întinde pe o perioadă de peste 50 de ani, timp în care s-a realizat extracţia unei cantităţi de 780 milioane tone lignit, iar, dinamica producţiei de lignit realizată de către Complexul Energetic Oltenia (CEO) poartă amprenta proceselor de retehnologizare şi restructurare parcurse în procesul perioadei de tranziţie străbătute de piaţa energetică din România, cu toate că variaţiile continue ale cererii de cărbune energetic au impus şi impun dezvoltarea unor politici flexibile în planificarea minieră.
De fapt, calitatea lignitului extras, cantitatea ce poate fi asigurată şi seriozitatea cu care sunt onorate contractele, plasează Complexul Energetic Oltenia (CEO) pe primul loc în ierarhia firmelor ce activează în domeniul extractiv, existând motive serioase pentru relansarea valorificării combustibililor solizi în procesul de producere a energiei electrice şi termice.
Preocuparea pentru modernizarea managementului resurselor umane ocupă un loc important în politica de personal a Complexului Energetic Oltenia (CEO), iar, în acest sens, formarea profesională şi perfecţionarea forţei de muncă sunt obligaţii ce derivă, atât din Contractul Colectiv de Muncă, precum şi din reglementările europene privind Politica socială şi de ocupare a forţei de muncă.
Enușoiu Ana-Andreea, CNTA Târgu-Cărbunești, Clasa a XI-a A
