,,M-am hotărât! Îl duc pe Ștefănuț la tata, la casă, măcar pentru o săptămână”, tună tăticu’, cu vocea-i sonoră, într-o sâmbătă dimineața … Mămica dădu aprobator din cap. Și ei îi trecuse prin minte ideea asta, și nu odată, ci de mai multe ori… Ștefănuț, la cei patru ani și jumătate ai săi, se dovedea foarte încăpățânat și vocal: făcea doar ce voia, când voia, și, mai ales, nu putea fi convins cu niciun chip să reducă cantitatea de dulciuri,…
Sursa articol si foto: gorjeanul.ro
Cititi tot articolul